30.09.2011

ILUMINAREA


                                                                 

Buddha (c. 563 – c. 483 I.H.) petrecuse deja o saptamana in samadhi, o stare de profunda trezire spirituala, cand, in dimineata de 8 decembrie 528 i. H., privind la Venus , luceafarul de dimineata, farmecat de stralucirea sa, a exclamat, intr-o stare de iluminare: ,,Asta este! Sunt eu! Sunt chiar eu cel ce straluceste atat de intens!”

Maestrul Rinzai Shodo Harada Roshi (n. 1940 ) scrie, in lucrarea Morning Dewdrops of the Mind: Teachings of a Contemporary Zen Master (1993), ca Buddha, in renasterea constiintei sale, a privit in jur si a vazut ca toate fiintele straluceau, cu splendoarea luceafarului. Din aceasta profunda iluminare a mintii s-a nascut intelepciunea lui Buddha si toata filosofia Zen este cuprinsa in impresiile deosebite resimtite de mintea lui Buddha, in acel moment. Prin urmare, in fiecare an, in apropiere de 8 decembrie, calugarii Zen anticipeaza rohatsu sesshin (retragerea pentru meditatie intensiva) si jura sa traiasca stralucirea unei asemenea realizari remarcabile.

In An Introduction to Zen Buddhism (1934), D.T. Suzuki (1870-1966) descria satori, starea de iluminare obtinuta prin atingerea unui nivel superior de constiinta, ca stare pe care maestrii Zen o numesc mintea lui Buddha, cunoasterea cu ajutorul careia oamenii traiesc iluminarea sau Prajna, intelepciunea suprema. ,,Este lumina divina, paradisul interior, cheia tuturor comorilor mintii, punctul focal al gandirii si al constiintei, sursa puterii, sediul bunatatii, al dreptatii, al simpatiei, al masurii tuturor lucrurilor'', spunea Suzuki. ,,Cand aceasta cunoastere ascunsa este pe deplin relevata, suntem capabili sa intelegem ca fiecare dintre noi e identic in spirit, in fiinta si in natura cu viata universala.''

Instructiunile scripturii hinduse Bhagavad Gita asupra modului ideal de practicare a tehnicilor yoga se incheie cu promisiunea ca ,,...atunci cand mintea unui Yogi se afla in armonie si-si gaseste odihna in Spiritul interior, toate dorintele pline de neastampar pier si el devine Yukta, unul in Dumnezeu. Sufletul lui devine o lampa a carei lumina ramane neclintita, caci arde intr-un adapost unde vanturile nu patrund''. In capitolul privind ,,Experienta mistica fundamentala'', din cartea Watcher on the Hills (1959), dr. Raynor C. Johnson (1901-1987) plaseaza ,,aparitia luminii'' in capul listei sale privind caracteristicile iluminarii :
  1. aparitia luminii. Aceasta observatie este facuta uniform si poate fi considerata un criteriu al contactului dintre suflet si spirit.
  2. Extazul, iubirea, stralucirea. Direct sau implicit, aproape toate marturiile privind experienta mistica se refera la tonurile emotionale supreme ale trairii respective.
  3. Apropierea de deplinatate. La contactul dintre suflet si spirit, primul capata sentimentul contopirii cu toate lucrurile.
Johnson enumera si alte aspecte ale iluminarii, ca introspectii profunde, primite de subiectul experientei: un efect pozitiv asupra sanatatii si vitalitatii, sentimentul ca scurgerea timpului s-a oprit sau s-a diminuat, si efecte pozitive asupra stilului de viata. Cercetatorul citeaza un astfel de subiect, care afirma: ,,Semnificatia acestei iluminari, pentru mine, a fost incalculabila, m-a ajutat sa trec usor peste dureri si stres''.
In volumul autobiografic Don't Fall Off the Mountain (1970), actrita si autoarea Shirley MacLaine (n.1934) descrie o noapte petrecuta in conditii extreme, intr-o coliba din Valea Paro, din Himalaya, cand se intreba cum va putea rezista gerului patrunzator. Brusc, si-a reamintit cuvintele unui instructor Yoga din Calcutta, care-i spusese ca exista un punct in mintea ei, care era nucleul, centru universului propriu. De indata ce avea sa gaseasca acel punct, nu o vor mai afecta nici durerea, nici teama, nici suferinta. El ii destainuise ca punctul seamana cu un soare minuscul. ,,Soarele este centrul oricarui sistem solar si cel care da viata planetelor din Univers. La fel, acest punct iti da viata tie'', spusese maestrul.

Dardaind de frig, actrita a inchis ochii si a inceput sa caute centrul mintii. Apoi, incaperea friguroasa si vantul cumplit de afara au inceput sa paraseasca mintea ei constienta. Incet, in centrul mintii si-a facut aparitia un glob minuscul, de culoare portocalie, ce devenea tot mai puternic pe masura ce femeia se concentra asupra lui, simtind ca ea insasi devine acea sfera luminoasa. Caldura a inceput sa se raspandeasca, prin corpul ei, ajungand in cele din urma la stomac. Simtea picaturi de sudoare pe frunte si pe abdomen.

MacLaine scrie ca stralucirea s-a intensificat pana cand ea s-a ridicat din pat si a deschis ochii, convinsa ca cineva aprinsese o lumina. ,,M-am intins la loc, nota ea. Simteam ca de fapt eu stralucesc...Maestrul avusese dreptate; ascuns, dincolo de aparente, se afla ceva mai puternic decat sinele meu exterior.''

Parapsihologul dr. W. G. Roll afirma ca: ,,Este adevarat ca acest fenomen luminos se poate petrece. Unii oameni cred ca este un fel de lumina cvasifizica. Cand patrundem in aceste zone, devine dificil de facut diferenta dintre lumea fizica si cea spirituala. Ceea ce numim spiritual, fizic si mental sunt probabil acelasi lucru.''

Dr. Walter Houston Clark vorbeste despre fenomenul luminii orbitoare a iluminarii in legatura cu cei care au trait experiente revelatoare ca despre ,,...un fel de simbol al introspectiei noi si eliberatoare asupra naturii vietii subiectului. Dar sunt inclinat sa cred ca profunzimea si emotia declansate de experienta dau nastere unui gen de activitate nervoasa, responsabila de aparitia luminii. Desigur, intr-un anumit sens, aceasta ar putea avea o origine cosmica.''

In cartea Psychiatry (vol. 29. 1966), dr. Arthur J. Deikman se refera la perceptiile mistice ale luminii invaluitoare in termenii propriei lui ipoteze, referindu-se la “translatia senzoriala”, pe care o defineste drept “perceperea unei actiuni psihice (conflict, reprimare, rezolvare a unei probleme, atentie si asa mai departe) prin intermediul unor senzatii relativ nestructurate de lumina, culoare, miscare, forta, sunet, miros sau gust...”
Translatia senzoriala”se refera la experienta echivalentelor concrete, simple, nonverbale ale actiunii psihice. Potrivit lui Deikman, “lumina” poate reprezenta mai mult decat o metafora pentru experienta mistica: “Iluminarea ar putea deriva dintr-o experienta senzoriala reala produsa atunci cand, in cadrul actului cognitiv de unificare, are loc o degajare de energie, sau cand se petrece o rezolvare a conflictului din subconstient, permitand experimentarea “pacii”, a unei “prezente'' si a altor senzatii similare. Energia eliberata, manifestata ca lumina, poate constitui experienta senzoriala esentiala a misticismului''.

Cercetarile efectuate la Universitatea Wales au relevat ca evreii, crestinii si musulmanii au experiente similare, descriind o lumina intensa si un sentiment de iubire atotcuprinzatoare. Un studiu in desfasurare, sponsorizat de Fundatia Sir Alister Hardy, a adunat 6000 de relatari privind experientele religioase traite de oameni de toate varstele si categorii sociale. Cica o mie dintre acestia descriu o lumina care patrunde in incapere, in vreme ce altii vorbesc despre sentimentul invaluirii in lumina. Cei mai multi sunt singuri atunci cand traiesc o asemenea experienta, dar cercetatorii au colectat si marturiile mai multor oameni care au asistat la aparitia aceleiasi lumini.

Sir Alister Hardy ( 1896-1985) a infiintat Unitatea de Cercetare a Experientelor Religioase la Colegiul Manchester, Oxford, in 1969, si a inceput programul, studiind un tip general de trezire spirituala – sentimentul contactului cu ,,o putere transcendenta, numita sau nu Dumnezeu, care duce la o existenta imbunatatita''. Desi cercetatorii au subliniat interesul lor in adunarea acestui gen de rapoarte, curand ei s-au trezit bombardati cu un numar aproape egal de ,,experiente mistice de tip extatic'', ce includeau experiente de fenomene luminoase care insoteau iluminarea.

In cartea lui, The Divine Flame (1966), Hardy sugera ca stiinta ,,trebuie sa accepte posibilitatea ca extazul experientei spirituale... ar putea fi... o parte a istoriei naturale... si ca poate s-a transformat in religie abia atunci cand limbajul i-a permis fiintei umane sa compare si sa discute aceasta perceptie a ceea ce Rudolf Otto numea ,,zeitate protectoare,, si ceea ce eu numesc flacara divina, ca parte integranta a procesului evolutionist creativ de care omul, dobandind facultati de intelegere superioare, a devenit constient''.

Hardy afirma ca stiinta nu poate fi mai preocupata de ,,esenta interioara'' a religiei decat este de natura artei sau de poezia dragostei umane. El continua sa afirme ca ,,o cunoastere stiintifica organizata – de fapt una strans legata de psihologie – vizand consemnarile experientei religioase umane... nu trebuie sa distruga elementele religiei care sunt atat de pretioase pentru om, dupa cum cunoasterea biologica a sexualitatii nu trebuie sa diminueze pasiunea si frumusetea iubiriiumane,,.

In secolul al XXI-lea, multi savanti sunt implicati in proiecte de cercetare privitoare la experientele mistice, religioase si spirituale. Varieties of Anomalous Experiences (2000), editata de Etzel Cardena, de la Universitatea Texas Pan American din Edinburg, Steven .Lynn, de la State University of New York, din Binghamton, si Stanley Krippner, de la Saybrook Graduate School, din San Francisco, examineaza dovezile stiintifice ale starilor de constiinta alterata asociate experientelor mistice si altor evenimente stranii. Potrivit revistei Science News (17 februarie 2001), cei trei psihologi ,, nu vad niciun motiv sa presupuna ca lumile supranaturale... exista in afara mintilor oamenilor care le experimenteaza. Ei doresc sa lanseze o stiinta menita sa studieze caracteristicile constiintei umane care fac posibile experientele mistice. Concentrarea lor pe un spectru al constiintei sfideaza notiunea general acceptata ca exista un singur tip de constiinta...''

David M. Wulff, psiholog la Colegiul Wheaton din Norton, Massachusetts, considera ca experientele religioase se manifesta in cadrul unui continuu: ,,Chiar daca ele nu sunt de inspiratie religioasa, pot fi izbitoare, precum sentimentele transcendente pe care muzicienii le au uneori, in timp ce canta. Am colegi care spun ca au avut experiente mistice, desi le explica diferit.''

Alti savanti interesati de studiul experientelor mistice sugereaza ca sentimentele transcendente remarcate la muzicieni, actori si artisti, afirmatiile a doua treimi dintre adultii americani, care pretind ca au intrat in contact cu o forta sau cu un spirit din afara lor si chiar si iluminarea lui Buddha, vocile ceresti auzite de Moise, Mahomed sau Isus, nu sunt altceva decat rezultatul scaderii activitatii in lobul parietal al creierului, care vizeaza orientarea in spatiu si sentimentul de sine. Dar sentimentele de iubire neconditionata si compasiune coplesitoare pentru toate fiintele, care ii cuprind pe multi dintre iluminati? Acesti savanti afirma ca probabil rugaciunea, meditatia, cantecele sau alte practici spirituale sau religioase ar putea activa lobul temporal, care gazduieste amintirea experientelor cu semnificatie personala.

Alti oameni de stiinta care testeaza frontierele psihicului uman si miracolul iluminarii sunt mult mai deschisi fata de realitatea experientelor mistice individuale. In vreme ce cercetatori precum Matthew Alper, autor al cartii The ,,God'' Part of the Brain (1998 )este de parere ca exista o conexiune intre creierele umane si Dumnezeu si experientele religioase, altii, precum Daniel Batson, psiholog la Universitatea Kansas, respund ca ,,insusi creierul este un dispozitiv prin care este traita religia''.

Psihiatrul Roy Mathew, de la Universitatea Duke, preciza, intr-un interviu acordat ziarului Washington Post (18 iunie 2001 ), ca prea multi neurosavanti si neuroteologi contemporani ,,au adoptat punctul de vedere al fizicienilor din ultimul secol, potrivit caruia totul este materie. Accept posibilitatea ca exista mai multe lucruri decat putem vedea cu ochii nostri. Nu cred in omnipotenta stiintei si nici nu cred ca exista explicatii stiintifice infailibile''.

BRAD & SHERRY HANSEN STEIGER