Cabala
(numita si Kabbala, Kabala, Kaballah, Qaballah etc.) reprezinta o
traditie mistica ebraica, sugerand ca alesul lui Dumnezeu trebuie
sa-l cunoasca pe Acesta si intregul Univers si astfel se va ridica
deasupra cunoasterii comune, la un nivel spiritual unde poate
intelege secretele poruncilor divine si ale Creatiei, prin
interpretare simbolica. Cabalistii afirma ca alesul va descoperi in
textele stravechi orice doreste si ca are dreptul sa afirme ca
lucrurile descoperite au fost scrise in scripturile sacre inca de la
inceputurile timpului.
Literele
si numerele nu sunt, potrivit Cabalei, doar simple semne inventate de
oameni pentru a consemna diverse lucruri, evenimente si ganduri, ci
depozite ale puterii divine. Ebraica, in sens cabalistic, este o
limba universala, capabila sa readuca omenirea la intelegerea deplina
care exista inainte de amestecarea limbilor in Turnul Babel. Este
interesant de notat ca si scoala greaca a filosofilor neopitagoreici
considera numerele si literele lucrari divine, inzestrate cu puteri
supranaturale.
Cabala
s-a impus, ca un text puternic si influent, in Spania si sudul
Frantei, in secolul al XIII-lea. Multi dintre dascalii sai proclamau
ca invatatura fusese daruita de Dumnezeu lui Moise (secolele XIV-lea
si al XIII-lea i. H. ) pe muntele Sinai, alaturi de Tora (cabala
inseamna in ebraica ,,traditie primita'') si generatii de magi,
alchimisti si magicieni au considerat adevarata aceasta afirmatie,
venerand textele antice ca o mostenire daruita de Creator umanitatii,
apogeul creatiei Sale. Savantii contemporani afirma ca departe de a
fi un text de sorginte divina, Cabala a fost produsul unor traditii
mistice anterioare, numite Maaseh Bereshit si Maaseh Merkavah, ambele
trebuind insa sa fie predate de dascal cate unui singur elev. Maaseh
Bereshit (in ebraica, ,,lucrarea creatiei'') vorbea despre formulele
divine care au zamislit Universul si despre modul cum controlul
acestor sunete sau litere putea exercita puteri magice asupra
substantei materiale a lumii. Maaseh Merkavah (in ebraica, ,,lucrarea
carului de foc'') incerca sa utilizeze practicile magice ale urcarii
la ceruri reusit de Ezechiel in viziunea carului de foc si a tronului
slavei din Rai. Dupa o perioada de pregatire intensa, incluzand post,
meditatie, invocatii si recitari ale anumitor combinatii de litere si
de nume de ingeri, adeptul Maaseh Merkavah cauta sa obtina o viziune
a tronului lui Dumnezeu si sa se transforme din om in inger.
Cabala
s-a impus, ca un text puternic si influient, in secolul al XIII-lea.
Alaturi de Maaseh Merkavah si de Maaseh Bereshit, din
Biblia cabalistilor mai face parte si Zoharul (in
ebraica,splendoare''), atribuit adeptilor lui Simeon Bar Yochai,
despre care se spunea ca ar consemna invataturile mistice ale lui
Ilie, din anii cand acest profet a ramas ascuns intr-o pestera. Moses
De Leon, care pretindea ca ar avea o copie a manuscrisului antic, a
publicat Zoharul in secolul al XIII-lea. Dupa moartea lui insa, sotia
sa a recunoscut ca De Leon atribuise propriile scrieri lui Simeon Bar
Yochai, pentru a le putea vinde celor interesati de asemenea texte
magice. Savantii moderni accepta faptul ca si Zoharul infatiseaza cu
maiestrie realitatea spirituala aflata dincolo de experienta
cotidiana din lumea materiala, exista multe pasaje care tradeaza
influenta culturii spaniole din secolul al XIII-lea si care probabil
au fost scrise de De Leon in acea perioada.
Influenta cabalei asupra iudaismului mistic, ca si
asupra alchimistilor europeni si a filosofilor din Evul Mediu, a fost
puternica si atotpatrunzatoare, iar textul a ramas o sursa de
inspiratie si forta pentru cautatorii iluminarii, vreme de multe
secole. Pe masura ce influenta bisericii crestine devenea tot mai
puternica, in Europa, cabala si cei ce ii predicau misterele s-au
retras in umbra bibliotecilor si universitatilor si, pentru multi
eruditi, textul a fost considerat una dintre lucrarile ezoterice si
uneori interzise, apartinand intelepciunii antice. In secolul al
XX-lea, Carl G. Jung (1875-1961) a introdus cabala in comunitatea
psihoterapeutilor si a vorbit cu respect de importanta ei in
dobandirea sentimentului comuniunii cu Universul.
Studiul cabalei a cunoscut o extraordinara revitalizare
in anii '60 ai secolului trecut, cand s-a produs o renastere a
spiritualitatii iudaice si totodata a crescut interesul adeptilor
miscarii New Age pentru invataturile mistice ale cabalei. Atractia
manifestata de acestia pentru intelepciunea cabalistica s-a datorat
in mare masura intelegerii faptului ca esenta divina poate emana prin
diverse domenii ale existentei si ca fiecare om se poate inspira din
puterea suprema pentru a ajuta la desavarsirea actului creatiei.
Multe grupari cabalistice s-au raspandit in America, utilizand
invataturile stravechi pentru a-i ajuta pe membrii lor sa atinga
stari profunde de meditatie, sa obtina vindecarea pentru ei si
ceilalti si sa atinga niveluri superioare de clarviziune mistica.
Brad & Sherry Steiger
