MISTICII

Misticismul reprezinta incercarea oamenilor de a dobandi cunoasterea suprema si de a obtine comuniunea cu o ierarhie de fiinte spirituale si cu Dumnezeu, nu pe calea practicilor religioase obisnuite, ci prin intermediul revelatiei personale si a interactiunii cu divinitatea. In vreme ce religiile majore predica supunerea vointei individuale si aderenta la diferite credinte si dogme, misticii doresc sa realizeze o uniune cu Fiinta Suprema, fara interventia clericilor si fara limitari fizice. Totodata, daca membrii comunitatilor religioase oficiale cauta sa mearga pe calea spirituala doctrinara si sa se supuna vointei divine, in conformitate cu dogma acceptata, misticii doresc sa se uneasca total cu Esenta Divina. Cu alte cuvinte, pentru membrii conventionali ai religiilor oficiale, adevarurile relevate vin dintr-o sursa externa, ca Dumnezeu si profetii si invatatorii sai alesi. Pentru mistici insa, adevarul vine din componenta divina aflata in interiorul lor si din uniunea mintii umane cu planul divin.

   Multi mistici sustin ca ar fi primit ,,constiinta cosmica”sau iluminarea, sentimentul de identitate cu tot ceea ce este. In studiul sau clasic privind experientele mistice, dr. Raymond Bucke (1837-1892) a studiat o serie de personalitati despre care considera ca primisera constiinta cosmica, precum Gautama Buddha (c. 563 -c. 483 i. H.), Isus Hristos (6 i.H. - c. 30 d.H.), Pavel (? - c. 62 d.H.), Plotinus (205 – 270 d.H.), Muhammed (570-632 d.H.), Dante (1265-1321), Moise (c. 1400 i.H.), Isaia, Emanuel Swedenborg (1688-1772), Ralph Waldo Emerson (1803-1882) si Ramakrishna Paramahansa. Bucke a ajuns la concluzia ca cei ce primeau o asemenea iluminare trebuiau sa fie persoane cu o inalta conduita morala, intelectuala si fizica si sa exprime ,,o inima calda, curaj si sentimente religioase profunde”. El considera ca varsta de 36 de ani este momentul propice pentru ca un om sa poata atinge aceasta stare elevata de constiinta.

   In lucrarea sa, Varieties of Religious Experience (1902), William James (1842-1910) enumera patru caracteristici care, in opinia lui, ar diferentia o stare mistica de alte stari de constiinta.

1. Inefabilitatea. Cand cineva primeste o experienta de iluminare, comenta James, aceasta experienta sfideaza exprimarea: ,,nu exista un raport adecvat care sa poata exprima in cuvinte continutul iluminarii”. Experienta mistica, sugereaza el, trebuie sa fie traita direct, ,,ea nu poate fi impartasita sau transferata altora”. Starile mistice sunt, prin urmare, asemanatoare mai curand celor legate de simturi. ,,Daca nu avem inima sau ureche, nu putem intelege asa cum trebuie un indragostit sau un muzician”, scria James, si ,,e chiar posibil sa-l consideram slab de inger sau absurd. Misticul descopera ca majoritatea oamenilor isi trateaza experientele intr-un mod la fel de inadecvat”.
2. Calitatea noetica. Desi starile mistice sunt similare celor legate de simturi, pentru cei ce le experimenteaza constituie si stari de cunoastere. ,,Ele sunt stari de introspectie in profunzimile adevarului”, care eludeaza intelectul; sunt revelatii ,,pline de semnificatii si importanta, aducand o curioasa senzatie de autoritate”.
3. Efemeritatea. James a remarcat ca starile mistice nu pot fi sustinute pentru perioade mari de timp. ,,Adesea, cand se diminueaza, calitatea lor nu poate fi reprodusa, din memorie, decat imperfect; dar, cand reapar, sunt recognoscibile”.
4. Pasivitatea. Desi declansarea starii mistice poate fi facilitata de intrarea intr-o stare autoindusa de meditatie sau transa, James considera ca odata ce ,,tipul caracteristic de constiinta” era declansat, ,,misticul simte ca propria lui vointa este suspendata, ca si cum asupra lui ar fi pus stapanire o putere superioara. Aceasta particularitate leaga starile mistice de anumite fenomene de personalitate dubla sau alternativa, precum discursul profetic, scrierea automata sau transa mediumnica... Starile mistice... nu sunt niciodata total intrerupte. Raman intotdeauna amintiri ale continutului lor si sentimentul profund al importantei lor”.
     Intr-un capitol referitor la ,,Experienta mistica fundamentala”, din cartea Watcher on the Hills (1959), dr. Raynor C. Johnson, profesor la Colegiul Queens, Universitatea Melbourne, enumera sapte caracteristici ale iluminarii:

1 Aparitia luminii. ,,Observarea luminii este unanim raportata si poate fi considerata drept un criteriu al contactului cu sufletul si spiritul.”

2 Extazul, iubirea, fericirea. ,,Direct sau indirect, aproape toate relatarile se refera la tonurile emotionale supreme ale experientei.”

3 Apropierea de absolut. ,,In uniunea sufletului cu spiritul, primul dobandeste un sentiment de unitate cu toate lucrurile”.

4 Introspectia.

5 Efecte asupra sanatatii si vitalitatii.

6 Sentimentul timpului estompat.

7 Efecte asupra existentei. Johnson citeaza o persoana ce cunoscuse experienta iluminarii si care spunea: ,,Semnificatia ei, pentru mine, a fost incalculabila si m-a ajutat sa trec peste obstacole si suferinte, care, sunt convins, mi-ar fi distrus viata, daca nu mi-as fi amintit de fiecare data improspatarea si certitudinea nemuritoare date de aceasta experienta unica”.

   Biologul marin britanic, Sir Alister Hardy (1896-1985), doctor in stiinte si profesor emerit la Oxford, a ajuns sa creada ca partea nonmateriala a vietii avea o importanta cruciala in a oferi stiintei o descriere completa a procesului evolutionist. Sustinand ca experientele spirituale ar trebui sa fie subiectul unor cercetari stiintifice, Hardy a infiintat un Departament de Cercetare a Experientelor Religioase la Colegiul Manchester din Anglia. ,,O biologie bazata pe acceptarea ipotezelor mecaniciste constituie o remarcabila extensie a chimiei si fizicii”, remarca el. ,,Dar sa o consideram o stiinta totala a vietii este o pretentie exagerata. Nu ma pot opri sa nu cred ca o mare parte din nelinistile omului modern sunt cauzate de acceptarea pe scara larga a acestei superstitii mecaniciste, chiar si atunci cand bunul simt si intuitia ii spun ca ea este falsa.”

   In aprilie 2001, studii efectuate de Fundatia Alister Hardy, la Universitatea Wales, au relevat ca musulmanii, evreii si crestinii au experiente mistice similare, in care descriu o lumina intensa si un sentiment de iubire deplina. Din 1969, Fundatia a adunat relatari despre circa 6000 de experiente religioase, din partea unor oameni cu varste si preocupari diferite. Crestinii descriu cel mai adesea lumina ca o intalnire cu Isus sau un inger, musulmanii o interpreteaza ca fiind un inger. Evreii o percep ca un semn al inspiratiei divine sau o revelatie a lui Dumnezeu.

   In lucrarea Fields Within Fields (1971), Reza Arasteh, un psiholog specializat in dezvoltarea interculturala si autor al cartii Final Integration in the Adult Personality, vorbeste despre rolul jucat de misticism in toate civilizatiile majore, subliniind ca acesta a permis individului transcenderea realitatii culturale. Fie ca examinam misticismul iudaic, crestin sau musulman din Orientul Mijlociu, umanismul si psihanaliza moderna din Occident sau budismul zen si taoismul, in Orientul Indepartat, ,,punctul de interes este ca toate aceste mecanisme ne-au parvenit mai curand ca o cale, decat ca o logica, ca o experienta decat ca o rationalitate”. Indiferent de limbajul sau de diferentele temporale sau culturale, afirma Arasteh, ,,toate aceste moduri de viata au adoptat acelasi tel de a experimenta fiinta umana in deplinatatea ei, iar realitatea tuturor este realitatea cosmica.” Numitorul comun al experientei mistice ,,vine din intalnirea cu divinul si din motivatia interioara, iar rezultatul este libertatea interioara, in vederea calatoriei cosmice si siguranta exterioara, pentru eliberarea energiilor descatusate ale creativitatii viitoare”. ,,Sinele cosmic”, sugereaza el, ,,este manifestarea transcenderii sinelui terestru si cultural”.

   Desi exista multe scoli de misticism asociate cu marile religii ale lumii, genul de mistic care se concentreaza pe stabilirea unei relatii semnificative cu spiritele si viata de apoi este si o persoana care incorporeaza, de obicei, invataturile secrete ale fratiilor stravechi, ale misteriosilor mahatmas si maestri din manastiri aflate in orase ascunse, si chiar ale entitatilor tutelare din Atlantida si alte civilizatii pierdute. Mistici precum Helena Petrovna Blavatsky (1831-1891), Alice Bailey (1880-1949), Annie Besant (1847-1933), Rudolf Steiner (1861-1925) si Emanuel Swedenborg (1688-1772) pareau desprinsi de realitatea acelor membri ai societatii care-i considerau nebuni, ei credeau ca-si exercita puterea intelectului, in vederea stabilirii unei conexiuni mai stranse cu adevaratele puteri ale Universului decat ar fi putut spera sa realizeze vreodata savantii si clericii contemporani. Desi profesorii si savantii epocii considerau pretinsa abilitate a lui Swedenborg de a dialoga cu ingerii si spiritele drept erezie, in cel mai rau caz, si nebunie, in cel mai fericit caz, misticul scandinav a continuat sa scrie carte dupa carte si sa realizeze misiunea divina, asa cum considera ca-i fusese trasata. Desi criticii lui Steiner erau uimiti de profunzimea gandirii sale, ei erau ingroziti de credinta lui in Atlantida si in convingerea ca semintele gigantilor din vechime cresc in anumiti oameni moderni; totusi, el a stabilit un model de educatie scolastica perpetuat pana in zilele noastre. Cand Blavatsky, Bailey si Besant au insistat ca intelepciunea le-a fost transmisa de mari mahatmas si maestri din India, ei au ignorat parapsihologii care ii acuzau de frauda si au continuat sa construiasca Societatea Teozofica, existenta si astazi.

   In lucrarea Mystics as a Force for Change (1981), dr. Sisirkumar Ghose scrie ca adevaratul serviciu pe care misticii il fac umanitatii nu este atat sa-i ajute pe oameni sa-si rezolve problemele materiale, ci sa le arate cum ,,sa depaseasca valorile laice si umaniste, sa se transfigureze in lumina idealului spiritual sau a vointei lui Dumnezeu. Misticul nu aduce pacea, ci sabia discriminarii si un sentiment de sfintenie... Misticii au jucat un rol important in crearea civilizatiei. Majoritatea civilizatiilor timpurii datoreaza enorm acestei minoritati creative... Primii mistici au fost probabil si preotii si vracii tribului.”

 BRAD&SHERRY HANSEN STEIGER